Stapaniti zgomotul!

Ce este zgomotul?

Zgomotul este o vibratie a aerului si se caracterizeaza prin frecventa, intensitate si durata. Frecventa este exprimata in hertz (Hz) si defineste calitatea grava sau ascutita a unui sunet; cu cat sunetul este mai jos cu atat acesta este mai grav. Intensitatea sunetului este exprimata in decibeli (dB): un sunet este mai puternic cu cat numarul decibelilor creste. Urechea umana poate percepe un sunet incepand cu 20 dB (susoteli), poate suferi incepand cu 90 dB (motocicleta) si poate simti deja durere de la 120 dB (reactorul avionului). Durata lui este, de asemenea, importanta fiindca un sunet de o intensitate medie poate deveni insuportabila. Durata sunetului este importanta fiindca astfel se poate stabili intensitatea medie pe care o poate suporta urechea umana. cu toate ca aceste caracteristici ale sunetului sunt foarte bine definite, zgomotul este perceput intr-un mod subiectiv, in diferite contexte, de fiecare persoana in parte. De exemplu, o sirena a pompierilor ii va deranja pe trecatori, dar ii ca linisti pe cei care o asteapta cu nerabdare.

Cum circula zgomotul?

Se disting doua tipuri de zgomot: zgomote aeriene si solide.

Primele, dupa cum indica si denumirea lor, sunt transmise prin aer si circula libere fara sa fie intrerupte in cursa lor. Sunetele aeriene se amplifica atunci cand se lovesc de obiecte dure, astfel se creeaza fenomenul reverberatiei. De aceea, este indicat ca in camere sa integram obiecte din materiale moi, suple sau in relief. In exterior, cele mai deranjante sunt mai degraba generate de mijloacele de transport (masini, motociclete, tren, avion), lucrarile urbane sau latratul cainilor. In interior, sunetul care poate deranja este generat de televizor, muzica sau conversatie. Pentru a te izola de zgomotul aerian nu este suficient sa te indepartezi de el, fiindca micsorarea sonora nu este proportionala cu distanta. Intensitatea unui zgomot scade doar cu 6 dB atunci cand distanta se dubleaza. De exemplu, zgomotul produs de o masina evaluat la 80 dB la o distanta de 20 m scade la 74 dB la 40 m si la 68 dB la 80 m.

Zgomotele solide sunt zgomote de impact, de exemplu, bataile de ciocan ale vecinului care isi renoveaza casa, mingea batuta de un pusti pe asfalt sau tocurile vecinei de deasupra pe gresia din hol. De fiecare data, contactul genereaza o vibratie a materialului care este propagata catre toate obiectele din jur. Deci, un astfel de zgomot poate deranja foarte usor si vecinii de la alte etaje.

Calcule hazlii!

Din fericire, pentru urechile noastre, zgomotele nu se aduna ca niste bomboane. Doi bebelusi care plang cu aceeasi energie, adica cu acelasi nivel acustic, nu vor produce de doua ori mai mult zgomot, dar nivelul acustic va creste totusi cu 3 dB. Daca sunt cu 10 bebelusi mai multi, zgomotul va fi mai intens doar cu 10 dB. Daca unul dintre bebelusi are un tignal mai puternic decat celalalt, nivelul sonor al primului va acoperi zgomotul produs de cel de al doilea. Deci, cele doua niveluri sonore nu se vor cumula, iar daca unul dintre bebelusi nu va face zgomot, aceasta nu inseamna ca nivelul sonor al celuilalt va scadea. Zgomotele nu se substituie.

Ce impact au zgomotele asupra sanatatii noastre?

Generator de stres, zgomotul este responsabil de tulburarile de somn si indirect de starile depresive. Comparativ cu ochii care sunt protejati de pleoape, urechiile sunt supuse agresiunilor sonore in permanenta. Astfel, 50 dB (o conversatie aprinsa) sunt suficienti pentru a provoca o accelare a ritmului cardiac a unui copil care doarme. Cand ne expunem unui zgomot foarte puternic (de exemplu, un concert) pot aparea efecte imediate, dar pasagere ca depilda pierderea auzului, o crestere a tensiunii cardiace, o diminuare a atentiei sau a memorii, chiar reducerea campului vizual, neputinta de aprecia corect distantele si culorile, ca atunci cand orbecaim noaptea. Organismul nu se va obisnui niciodata cu zgomotul, nu se poate adapta zgomotului. Daca stam intr-un mediu zgomotos, se vor instala o oboseala fizica si o stare depresiva, ba chiar pierderea auzului definitva. Este foarte important de stiut ca valoarea pozitiva sau naturala a unui zgomot nu reduce cu absolut nimic impactul acestuia asupra organismului: un fond sonor permanent de 85 dB poate sa ne asurzeasca (de exemplu, o cascada sau o intersectie foarte animate).

Dormitorul si camerele copiilor ar trebui in mod special izolate fonic, deoarece copiii sunt sensibili la zgomote, iar adultii pot suferi insomnii din cauza acestora.

Care sunt principiile izolarii acustice?

Sunt doua aspecte corectarea si izolarea acustica. Corectarea acustica reprezinta imbunatatirea calitatii fonice a locului stapanind fenomenul reverberatiei, adica a rezonantei. Un zgomot constant nefiind foarte puternic, devine enervant. Cand niciun material, din care este confectionata incapera nu absoarbe o parte din undele sonore, putem spune ca aceasta camera este “sonora”, cum se intampla in cazul unor camere goale in care ecoul este prezent. In caz contrar, spunem ca este o camera “surda”, aceasta absorbind toate sunetele. Corectarea acustica consta in temperarea celor doua extreme pentru a obtine un mediu echilibrat. Izolarea acustica reprezinta intreruperea propagarii sunetelor cu ajutorul unor materiale speciale sau prin interpunerea unui izolant intre cei doi pereti pentru a crea un panou “sandwich”. Exista si posibilitatea de a fragmenta traseul sunetului cu ajutorul unor sape multiple. Instrumentele muzicale care intra in contact cu podeaua intr-o incapere vor produce sunete aeriene, dar si zgomote solide. Solutia de a reduce propagarea acestora este antifonarea incaperii (pereti, podea, plafon).

Ce este o punte acustica?

O punte acustica ofera trecerea sunetelor, in general in mod involuntar si accidental. Zgomotul din corpuri solide poate sa se propage sub forma de vibratii, daca nu se iau masuri de prevenire, prin elementele cu imbinare rigida si prin suprafata de sprijin in toata cladirea. Acest lucru trebuie evitat prin compensatori de izolare a oscilatiilor, montati intre imbinarile cu punte acustica. Pentru aceasta se recomanda, intre altele, incastrari fonoizolante, prin care se evita transferul fonic la fundatii. Pentru compensarea cursei de amortizare a suportului, precum si pentru evitarea altor punti fonice se recomanda folosirea compensatorilor adecvati la racorduri.

Cheia reusitei

Este indicat sa tratati zgomotul mai degraba decat posibila sursa, sa eliminati puntile acustice, sa utilizati materiale absorbante (poroase, in relief), sa evitati utilizarea materialelor dure (ganditi-va inainte de a inlocui mocheta cu gresie), sa utilizati un sistem de geamuri dublu. Retineti faptul ca un perete din beton izoleaza fonic mult mai bine incaperea decat unul din caramizi. De asemenea, o izolare fonica este mult mai complicata si mai sofisticata ca o izolare termica. O buna izolare fonica este sinonima cu o buna izolare termica. Din pacate, inversul nu este valabil. Este clar, zgomotele sunt mult mai greu de stapanit decat gradele Celsius.

Zgomotul din punct de vedere juridic

La nivel european exista o directive care reglementeaza zgomotul ambiental. Din pacate, in Romania inca se lucreaza la realizarea unor harti a locurilor poluate fonic. Ramane sa avem rabdare, pana vor fi implementate sistemele de ameliorare fonica. Exista un act normativ, Legea nr. 61/1991 care reglementeaza normele de convietuire sociala, ordine si liniste publica. Dar bunul simt lipseste cu desavarsire.